Singur

Singur când mi-am schimbat hainele. Singur când m-am uitat împrejur între lucrurile mele. Să fie în ordine. Singur când am apăsat pe butonul de la calculator. Singur când mi-am strâns lucrurile de pe pat. Singur când mi-am pus pasta de dinţi pe perie. Singur când m-am dus la baie şi m-am uitat în oglindă... şi m-am uitat... şi m-am uitat.. şi m-am uitat... şi singur când m-am întors şi am învârtit cheia în ială.
Am fost singur tot drumul de la locul în care am simţit încă o dată că ameţesc, că trec pragul spre abandon, cu sprijinul dragei mele sticle de bere...
Aceeaşi propoziţie.. scrisă într-o zi de liceu. Revine iar... şi iar...
Sunt singur. Eu şi lumea. Între mine şi ce e diferit de mine există ceva. E mai mult decât pielea mea. Dincolo de tot şi de toate... eu de fapt sunt singur. Şi e bine. E ok. Eu şi lumea.
Eram singur urcând Copoul ascultând o piesă lentă. Şi mă gândeam la un singur lucru. Nu am putut să mi-l scot din cap.
Că m-am simţit singur...singur... singur... până am privit-o pe ea în ochi.
La dracu... De ce-mi e frica?

"Ceea ce esti imi rasuna atat de tare in ureche, incat nu pot auzi ceea ce-mi spui"